Cincisprezece minute, o linie

Lângă telefon stă un caiet mic. Două coloane: ora și o singură linie despre ce s-a schimbat. Nimic altceva.

Mi-a luat luni să înțeleg că asta este toată metoda. Înainte terminam testul, mă uitam la aparat și scriam ceva de genul „ține o oră”. Aproape întotdeauna este fals: ora este făcută din minute, iar partea interesantă este în minute.

După zece minute nu se întâmplă nimic. După cincisprezece, spatele se încălzește. După douăzeci, fluiditatea imaginii începe să scadă — ceea ce nu arată nicio medie, pentru că media include și partea bună.

Coloana cu bateria spune același lucru din cealaltă parte. Un procent la opt minute este normal. Un procent la patru minute în a doua jumătate nu este, și aproape niciodată nu este procesorul: este ecranul la luminozitate maximă sau o aplicație care se trezește în fundal.

Metoda este plictisitoare, și asta este avantajul ei. Un cronometru și o foaie de hârtie sunt suficiente. Notele mai lungi sunt aici: notele mele.